Oltenita =Ţolteniţa, o nouă localitate pe harta judeţului Călăraşi

1
Facebooktwittergoogle_pluspinterestlinkedintumblr
Ţolteniţa, noua siglă a oraşului nostru

Ţolteniţa, noua siglă a oraşului nostru

Oltenita = Ţolteniţa. De câteva zile mă chinui să scriu acest articol însă m-am oprit la timp pentru eram prea indignat și puteam scrie cuvinte care ulterior să le regret.

Totuşi uimirea și revolta nu au trecut. Nici măcar Ceaușescu n-a avut neobrăzarea să schimbe ziua națională a României pe 26 ianuarie.

Oltenita

Primarul Ţone a început să schimbe date importante din istoria orașului. De pe 23 aprilie, ziua Sf. Gheorghe, când se serba ziua  oraşului Olteniţa,   a mutat-o pe 14 aprilie când este ziua de naștere a dumnealui. Sau a vrut să facă altfel decât dl Milescu.În acest fel îşi demonstrează micimea. În sprijinul datei de 23 aprilie voi veni cu imagini din documente istorice. Iată imagini din cartea lui Alexandru Mărculescu, apărută în 1932, o monografie a localității Oltenita: Monografia lui Mărculescu. Anul acesta trebuia să se sărbătorească 160 de ani de la înființarea localității.

Oltenita Articol scris de domnul Done Şerbănescu

Articol scris de domnul Done Şerbănescu

Măria sa, domnul primar Ţone Petre a hotărât cu de la sine putere, aşa cum spune în interviul de la Radio-Olteniţa să o serbeze pe 13 sau mai bine zis 14, când este ziua de naștere a domniei sale.

     [slideshow id=38]

El foloseşte drept argument  ceva dintr-o carte a lui George Şerbulea, „Monointimităţi”. Este drept că domnul Şerbulea a avut preocupări artistice, dar a fost un simplu tehnician proiectant. Nu văd de ce este luată în considerare opinia lui şi nu cea a domnului Done Şerbănescu , doctor în arheologie. Iată că domnia sa a găsit o alta dată mai veche ce ar putea fi considerată ca dată de atestare documentare.

Ziua oraşului Oltenita era sărbătorită de ani buni pe data de 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, atunci când a avut loc fondarea la 23 aprilie 1853 a oraşului Oltenita

Prima atestare geografică a zonei Oltenita este de pe timpul împăratul roman Valens 367 d.Hr., care ca să se războiască cu regele goților Atanarieh, trece Dunărea prin cetatea Daphnes (Oltenita), datorită lățimii mici a Dunării (750 m), dar neîntâlnindu-l se întoarce. Atunci a fost consemnat locul, nu denumirea de Oltenita.

Pământurile din zona Olteniței la anul 7250 de la Adam sau 1742 d.Hr. au fost proprietatea postelnicului Constantin Alexeanu. După o vânzare succesivă la opt proprietari, în anul 1830 Oltenita devine proprietatea stolnicului Radu Cernescu. De la acesta, „Oltenița toată și împrejurimile ei” sunt cumpărate de la  prințul Alexandru Dimitrie Ghica.

Iată un document ce consfințește întemeierea oraşului:

În 1853 o delegaţie formatã din locuitorii Olteniţei-Vechi, ,,obraḑe[1] de osebitu caracteru, precum şi alţi asemenea  όmeni din rnai multe locuri”, si ai satelor invecinate: Ulmeni, Chiselet, Cornãţele (Mânãstire), Chirnogi, Radovanu, Cãscioare, etc., Se duce la proprietarul moşiei  Oltenita, Printul Alex. D. Ghica, şi il roagă să le vândă o parte din moşia sa pentru a înfiinţà un oraş, ,,slobodu unde se póta lucrâ negouţulu şi meseriile loru apăraţi  cu totul de dãrlie obstii sãtenilor câtre proprietate”. Prinţul Alex. D. Ghica, aprobându- le cererea, vinde locuitorilor din moşia sa: întâi (1853), 600 pogoane (100 pogoane vatra oraului, restul izlaz), apoi (1858) încă 500 pogoane, pentru locuitorii ce se vor înmulţi .

Iată actul de fundare al Oraşului Oltenita care stă scris pe pisania de la intrarea bisericii Sft. Nicolae şi care aratã detaliat condiţiunile şi modul întemeierii lui.

,,Astăi 28 lulie anul 1872 sub patronagiul Măriei Selle Domnitorului României Carol I proprietarii oraşului ridicându aceastã petrã spre a rãmãnea pentru vecinicu recunoscutu de toţi privitorii moştenitori bassele fondamentale acestui oraşu Olteniţa, se traduce aici amḝndouḝ trarzsacţiunile precum urmeaă Actulu de transacţiune pentru Fondarea acestui oraşu Olteniţa.

Mulţi dintre locuitorii Olteniţii obrae deosebitu caracteru, precum şi alţi asemenea ómeni din mai multe locuri dorindu să se infiinţeze acolo un oraşu solobodŭ unde sḝ pótã lucra negoţulŭ şi meseriile lorŭ apãrati cu totul de dãrile obştii sãteniloru cãtre proprietate. Au inaintatu pentru acéstã rugăciune cãtre Inălçimea sa Printulu Allessandru Dimitrie Ghica. stãpãnul. proprietaru al moşii Olteniţa si Inălţimea sa binevoindŭ a primi cererea a hotãrãt ca să se osebeascã la o parte a moşii o întindere de sesse sute pogoane de pămentu pentru a se Infiinţà acolo un oraşu cu totulu osebitu şi apăratu de orce dare cátre proprietate, şi slobodu a face in vatra lui orce vânderi de felul Insuitu desãvãritei proprietşţi, şi ertate la legile în fiinţa, spre acestui daru sfârşitu, şi ca să se chibueascã despăgubirea cuvenitã casei Inălţimei selle Printului Ghica atât pentru pãmḝntelŭ ce dã cãtŭ ci pentru micşorarea venitului moşiei provenite .

 [1] obraḑe – obraze, feţe, persoane deosebite, reprezentative ale localităţii

Pe scurt putem spune că Oltenita rurală, sau sat a dispărut în anul 1950 când a fost a fost desfiinţată primăria dei şi a fost alipită oraşului Oltenița  aşa cum arată el astăzi

Începân de de la 1445, când avem ştiri despre această localitate, în cronica lui Wallerand de Wavrin, şi pâna în 1950 a existat satul Olteniţa. După 1853 a apărut oraşul Olteniţa, care prin asimilarea Olteniţei vechi în 1950 s-a mărit ajungând la forma aproximativă de azi, aşa că trebuie sărbătorită fondarea oraşului din 1853.

Neţinând seama de aceste considerente istorice, domnia sa a dat naștere la tot felul de interpretări.

Acum iată şi câteva clipuri făcute cu ocazia acelei mari sărbători cu date falsificate şi eronat interpretate, fie de trepăduşii din jur fie …

Comments

comments

Share.

About Author

Un om ce nu mai suporta nedreptățile.

Un comentariu

  1. Pingback: Ţolteniţa, o nouă localitate pe harta judeţului Călăraşi | Blog Popa Țeapă

Leave A Reply