Prima mea experienţă la dentist!

1
Facebooktwittergoogle_pluspinterestlinkedintumblr

Frică de dentişti, iată ce mă împiedica pe mine să merg şi să îmi rezolv problemele dinţilor mei. Şi pentru că zâmbetul meu nu era nici pe departe perfect, ai mei au început să mă implore, la propriu vorbind, să merg la dentist şi să îmi problemele. Nu e ca şi cum aş fi avut nevoie de un implant dentar, nici pe departe… era vorba doar de câteva carii şi de purtarea unui aparat dentar – lucru care era absolut obligatoriu. Dar cum frică era mai puternică decât dorinţa de a avea un zâmbet perfect, preferăm să stau acasă şi să suport consecinţele. Şi sincer vă spun, că s-au rugat ai mei de mine cam un an de zile. Şi s-au rugat şi s-au tot rugat, până într-o zi când m-au urcat în maşină cu premisa că mergem la cumpărături. Şi imaginaţi-vă fața mea când am coborât din maşină în faţa unui cabinet stomatologic. Nu are rost să vă spun că primul gând a fost să intru în maşină şi să încui uşile… De fapt nici nu ştiu dacă am avut timp să gândesc căci m-am trezit luată de mână şi trasă mai cu forţa, mai cu binişorul în cabinet.

Nu va mai spun nici că am tremurat pe scaunul ăla de la dentist de ziceai că sunt băgată în priză la 220 de volţi sau că sunt pe vârful Everest în tricou şi pantaloni scurţi. Şi pe lângă asta îmi mai era frică şi de faptul că poate de durere o să îl muşc pe dentist de mână. Slavă Domnului că acest lucru nu s-a întâmplat. Dar cu toate astea am rămas în amintirile personalului hotelului ca fiind cea mai fricoasa pacientă. Dar cu toate că la început mi-a fost frică şi uneori îmi venea să sparg câteva lucruri din cabinet, după ce am terminat tratamentele am ajuns să le mulţumesc celor de la cabinet pentru răbdarea cu care m-au tratat şi modul în care s-au comportat cu mine. Iar astăzi pot să spun să sunt mândră de mine, acum dacă mă voi duce la dentist nu voi mai tremura atât de tare, mă voi opri pe undeva pe la 100 de volţi şi mă voi îmbrăca mai gros, nu de altă dar nu vreau să răcesc pe vârful muntelui.

Dacă şi ţie îţi este frică de dentişti, nu uita că şi ei au probleme cu dinţii şi măselele! Într-un fel sau altul natura se răzbuna pe fiecare în parte. Dar nu cu toate astea nu trebuie să lași frica să pună stăpânire pe tine așa cum am facut eu. Nu, trebuie să îți iei inima în dinți și să mergi la un cabinet stomatologic și să îți rezolvi problemele dentare. Nu mai așa vei putea zâmbi cu adevărat, nu mai așa vei putea să te bucuri cu adevărat de zâmbet.

Un zâmbet valorează enorm, te umple de fericire și speranță, îți dă încredere în tine și te face să crezi că lumea asta poate fi și bună.

Comments

comments

Share.

About Author

Un comentariu

  1. Frica de dentist va exista intotdeauna. Pana vezi ca nu e chiar asa cum pare din povestile cunoscutilor si necunoscutilor sau cum se aude din cabinet cand esti deja in sala de asteptare. Depinde in principal de mediul pe mainile caruia iti lasi dantura.

Leave A Reply