Mircea cel Mare. Să ne aducem aminte!
Unde a andocat iahtul „Mircea cel Mare”?!
În ziarul „Jurnalul de Călăraşi”, nr. 2004, din 18-20 octombrie 2013, a apărut un articol unde se precizează faptul că nava „MIRCEA CEL MARE”, un iaht de lux, proprietatea Statului Român, folosit de fostul Preşedinte al României, NICOLAE CEAUŞESCU, construit la Şantierul Naval Olteniţa, a fost înstrăinată unui alogen, a cărui identitate se ascunde.
Mircea cel Mare.
Nucleul şantierului naval, format imediat după 23 august 1944, l-a constituit un atelier de reparaţii ambarcaţiuni pescăreşti ale localnicilor şi corporaţiilor de pescari din Olteniţa şi împrejurimi. În acest şantier, numit S.A.R.T.A.T. Olteniţa – Societate Anonimă de Transporturi pe Apă şi Terestre – lucrau câteva zeci de meseriaşi. În 1947 a început construcţia primelor vase din lemn. Mai târziu, muncitorii şantierului au trecut la repararea unor vase metalice, şlepuri şi tancuri pluviale petroliere. La 1 mai 1948 a fost ziua lansării primului vas maritim pescăresc din lemn. Actul naţionalizării, din 11 iunie 1948, a adus după sine intensificarea muncii prin construcţia altor nave. Ultimele ambarcaţiuni din lemn datează din 1952. Din 1950 au început lucrările la primele nave de construcţie metalică, cele dintâi realizări de acest gen livrate fiind: un ceam de transport piatră de 250 tone, o şalandă (nava de construcţie specială folosită pentru transportul de materiale) şi o dragă de 30 m.c./oră.
Şantierul s-a dezvoltat continuu prin mecanizare masivă, modernizarea utilajelor, construcţia de hale şi alte spaţii de lucru, mărirea calei şi amenajarea ei cu linii de cale ferată, instalarea unor macarale portal etc. Dintre realizările cele mai importante din ultimile decenii menţionăm: ceamuri de transport piatră de 250 tone, şalande, nave pescăreşti metalice, dragi de 30m3/h, 400m3/h, dragi maritime de 750m3/h, 1600 m3/h, dragi absorbante-refulante de 3500 m3/h, remorchere de 400 C.P./500 C.P.; 1100 C.P. şi remorchere împingătoare de 2400 C.P., şlepuri împinse sau remorcate de 1000 tone, motonave de 2000 şi 5000 tone, vase sanitare autopropulsate, motonave pasagere, fluvialele de mare capacitate „Olteniţa” şi „Carpaţi”, utilizate în turismul pe întregul curs al Dunării. Aici pe şantierul din oraş a fost construit în anul 1965 primul remorcher salvator, spărgător de gheaţă maritim românesc de 2200 C.P. „Voinicul” şi cel de-al doilea vas similar „Viteazul” coborât de pe cala în 1967.
Şantierul şi-a diversificat mereu producţia, lansând la apă cargouri maritime de 2150 tone, barje de 200 tone, bacuri pentru auto şi persoane de 25 şi 300 tone, împingătoare fluviale, barje împinse de tip Europa II, nave maritime pentru turism de 400 persoane, nave maritime de pasageri, varianta lux, de 80 persoane, nave maritime şi fluvial, portcontainere de 2600 tdw sau de 3000 tdw, vase guvernamentale, yaht-uri de lux cu lungimi de 8,5m, 10,5m şi 24m, un hidrobuz maritim de 200 locuri etc…..
În anul 1971 a fost livrată o nouă realizare a şantierului, pasagerul „Mihai Viteazul”. Acest vas a fost incendiat de o mâna criminală câţiva ani mai târziu la Giurgiu. Identitatea incendiatorului s-a ascuns şi se păstrează secret şi în prezent. Celebrul vas de lux, un iaht de valoare standarde mondiale „MIRCEA CEL MARE” a fost construit tot la şantierul naval Olteniţa. Din cauza unei privatizări dubioase şi păgubaşe, şantierul naval din Olteniţa este singurul șantier naval de pe Dunăre care nu funcţionează.
Mircea cel Mare a fost o realizare deosebită a şantierului, în privinţa realizării unor nave de lux
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.