ERATOSTHENES, scenetǎ ştiinţifico-umoristicǎ






Eratosthenes Colaj Experimente Eratosthene Solstitiul de iarna a doua determinareexperimentala. sursa foto Ziarul de Buşteni.
ERATOSTHENES
( cca 276 – cca 195 î.Hr.)
Scenetǎ ştiinţifico-umoristicǎ
Autor Iuliana Ciubuc- 06.01.2016
Personaje:
1.Profa de mate: d-na Ene
2.Elevul Artene -Micul cercetǎtor: un oltean foarte inteligent, dar foarte sceptic
3.Eratostene
4. Grupul Eratos
Materiale : un băț (gnomon), o ruletǎ sau o riglǎ, un fir cu plumb, un echer, o hârtie de 2-3 m lungime, un suport pentru băț, un carnețel, un creion sau pix, logo-ul proiectului Eratos, tricouri cu logo-ul, un soare desenat, globul pământesc, două pancarde cu numele localităţilor din Egipt-(Alexandria şi Syena) , un ecran pe care să fie afişat Eratostene făcând experimentul.
elevul
– Am aflat de Eratostene
Când la mate-am învățat,
Mi-a spus profa, d-na Ene,
Cǎ un ciur a inventat.
Eu, revoltat , i- am spus:
– „Ce să fac cu ciurul lui?
Orice om are în casă
Agățatun ciur în cui.
– Vreţi să ziceţi cǎ-i invenţie?
Sau este doar o intenţie?
Asta el a inventat?
Şi bunica -l foloseşte.
Cerne porumb mǎcinat.
__________________________________________________________________________
profa
– Stai, nu te-agita-n zadar,
Nu-i sitǎ , nici aparat,
Ci un ciur imaginar.
Numere prime cu el a separat.
Restul….., care nu sunt prime,
Evident, nu ies prin ciur.
____________________________________________________________________________
elevul
– Iatǎ, câtǎ agerime
A minţii lui, de bun augur!!!
– Ce invenţie e aceea,
O plasǎ ȋntrun cerc din lemn?
– E drept, cǎ nu-i rea ideea.
Dar, de brevet , nu este demn!
profa
– Experimentaţi, vǎ-ndemn!
_________________________
Cu ciurul este –o altǎ treabǎ,
Foloseşte, cum sǎ nu?
Dar experimentu-ERATOS
Trebuie sǎ-l ȋncerci şi tu!
Îţi dǎ atâtea satisfacţii,
Cǎ nu-ţi poţi imagina!
Cu copii din toatǎ lumea
Te vei putea compara!
Dar, nu despre ciur ȋţi spun,
Când vorbesc de geniul Eratostene,
Ci de- un experiment oportun
Cu o rigla şi-un bǎţ , sau ţie ȋţi e lene?!
elevul
– Vreţi sǎ fac, c-un singur bǎţ
Şi c-o riglǎ, cercetare?
Cu ele ce pot sǎ-nvǎţ?
Nici mǎcar nu-s de mâncare!
______________________________________________________________________________
profa
– La mâncare doar ţi-e mintea,
Nu aştepţi nici sǎ-ţi explic!
Stai, sǎ vezi ce multe afli!
Ai rǎbdare, doar un pic!
– Încǎ din antichitate,
Marele ȋnvǎţat grec
Pǎmântul ȋl mǎsura.
Geniul de renume,
cerceta, tot cerceta…….
– Teoretic el ştia
Cât e circumferinţa .
S-o calculeze el vroia, dar nu mergând,
Ci aşa-ntrun loc, umbra mǎsurând.
– S-a gândit……, s-a tot gândit ………….
Şi……. ideea i-a venit!
La echinocţiu a mǎsurat
un gnomon şi umbra lui.
Aşa cum a vrut, pe loc.
Şi nu a greşit deloc.
___________________________________________________________________________
elevul
– Pentru asta Eratostene
Ar fi trebuit sǎ ştie multe, nu-i aşa?
Geografie, astronomie, fizicǎ
Nu doar matematicǎ.
______________________________________________________________________
profa
– Desigur, cǎ e aşa!
A aplicat formule din geometrie,
A determinat coordonate geografice,
A folosit algoritmi din trigonometrie
Şi nici ȋn zi de astǎzi nimeni nu-l poate contrazice.
Experimentul sǎu genial
Îl reproduc şcolarii an de an,
Ca pe un ceremonial!
La solstiţii şi echinocţii,
Mai mult , ȋl poate face orice pǎmântean!
__________________________________________________________________________
elevul
– Îţi multumesc! Chiar m-ai convins!
Eu ȋţi promit cǎ mǎ implic!
Curiozitatea m-a cuprins.
Doar vreau ceva sǎ ȋţi mai zic.
– Dacǎ Eratostene n-a avut
Calculator şi internet, cum a putut?
Cum coordonatele –a gǎsit
De-aşa ceva a nǎscocit?
Eu am ramas cam abǎtut,
Cam sceptic, cǎ noi am putea
Experimenta aşa ceva!
Dar ȋţi promit, voi ȋncerca!
– Şi……… dup-o lungǎ confruntare,
Pe tema acestui experiment,
Sunt hotǎrât: „FAC CERCETARE”!
Şi nu doar de divertisment.
E bine cǎ e soare-afarǎ,
Cǎ altfel , umbra nu poate s-aparǎ!
Mai mult, e echinocţiu azi, de primǎvarǎ!
Haideţi copii, sǎ ieşim toţi afarǎ.
Umbra gnomonului s-o mǎsurǎm,
Circumferinţa Pǎmântului s-o calculǎm!
___________________________________________________________________________
profa
– Iatǎ de câte cunoştinte avem nevoie,
Sǎ facem un experiment atât de inedit,
Şi sǎ-l realizǎm toţi de bunavoie,
Cǎ nu degeaba pe Eratostene l-a albit,
Pânǎ metoda a descoperit!
___________________________________________________________________________
elevul
– Trebuie sǎ ştim de toate:
mate, geografie, astronomie,
Fizicǎ , englezǎ, chiar şi TIC,
____________________________________________________________________________
Profa
– Din toate astea şi nu doar un pic.
– Nu e uşor deloc, sǎ ştiţi copii!
Dar…… lângǎ voi aveţi profesorii.
– Şi toate astea folosite bine,
Multe, multe-ai de-nvǎţat.
Sǎ te felicit pentru rezultat,
ţi se cuvine!
Te-ai documentat,
Ai experimntat,
Ai cercetat!
Şi pentru asta vei fi premiat!
____________________________________________________________________________
Grupul ERATOS-(ȋn cor)
Cine-ar fi crezut vreodatǎ,
Cǎ având un singur bǎţ
Şi o riglǎ ne-nsemnatǎ
Pot atâtea sǎ ȋnvǎţ?
Mulţumim Eratostene,
pentru ce-ai descoperit!
De-acum suntem dumiriţi.
Suntem tare fericiţi!
Este vorba de un interesant experiment de aplicare a cunoștințelor de matematică și fizică, s-a desfășurat pe parcursul lunii decembrie și la solstițiul de iarnă, la Colegiul I. Kalinderu Bușteni, România și Școala Gimnazială Gh. Popescu, Margineni-Slobozia, Olt, România. Cu această ocazie s-a reconstituit experimentul lui Eratostene, pentru a determina circumferința Pământului. Profesorii care au coordonat elevii în desfășurarea experimentului sunt: Iuliana CIUBUC(România), Iuliana TRAȘCĂ(România), Khor Got Hun(Malaysia), Jose Luis Cabrera(Argentina).
Alte informaţii interesante pe aceeași temă :
Eratosthenes 2015
http://www.eratosthenes.eu/spip/spip.php?rubrique242&lang=en
https://www.facebook.com/groups/Eratos
ERATOSTHENES-Scenetǎ ştiinţifico-umoristicǎ
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.