Alegerile locale și electoratul român





Alegerile locale și electoratul român. Rezultatul alegerilor locale din acest an mi-au demonstrat, daca mai era nevoie, încă odată că românii sunt dispuși să fie conduși de persoane corupte dovedite sau nu, (o atitudine masochista) fie nu au încredere în justiție și îi consideră pe cei condamnați (v. cazul Liviu Dragnea, Mircia Gutău, Olguţa Vasilescu, Cătălin Cherecheş, etc. ) drept nişte eroi.
Alegătorii români nu au ţinut cont că unii candidaţi au fost condamnaţi sau sunt implicaţi în diverse anchete. Din acest motiv, unele primării vor fi conduse de persoane care au sau au avut probleme cu legea.
Aşa, la Baia Mare a ajuns să fie reales ca primar, Cătălin Cherecheş cu aproximativ 70% din voturi, deşi este după gratii, trimis în judecată în stare de arest preventiv situaţia din Baia Mare fiind unică în România. Vom afla pe data de 26 iunie dacă va fi judecat în continuare în arest preventiv (moment în care situaţia se complică).
Condamnat şi cu o pedeapsa executată este şi Mircia Gutău care a obţinut cele mai multe voturi în Râmnicu Vâlcea, aproximativ 45%, şi astfel câştigă pentru a treia oară alegerile locale
Exemple cu alţi primari care se află în anchetă sau deja au ispăşit o pedeapsa privativă de liberate, găsiți aici: “Aleşi primari, deşi au probleme cu legea: cercetaţi, condamnaţi, foşti puşcăriaşi. Cum poate decurge cazul lui Cherecheş, care devine primar după gratii”
Alegerile locale și electoratul român
Prezența la urne a fost de 50,7 % deci rata de absenteism este una deja devenită clasică în România, dar este ceva relativ.
Din cei 18.827.891 de alegători înscriși în Registrul electoral la data de 5 mai 2016 raportat la 18.281.625 la 2 noiembrie 2014 diferența este de 546 266 persoane. Calculând numai sporul pozitiv al populaţie rezultat din datele Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, aceasta referindu-mă la copii şi tinerii cu vârste între 13 şi 17 ani la data recensământului rezultă circa 46000 de persoane cu drept de vot care se apare ca se adaugă la cei din 2011. Aceasta reprezintă circa 9200 de persoane pe an aşa că în cei doi ani din 2014 până în 2016 ar fi vorba de circa 18-19000 de persoane.
Diferința poate dintre 546266—19000 = 537066 înseamnă sporul negativ al populaţiei, adică persoanele decedate care probabil nu au fost sterse de pe listele de vot.
Cine este de vină pentru acest lucru? Primăriile care nu au făcut o actualizare a listelor de alegatori. Dacă era făcută acea actualizare poate prezența la vot ar fi arătat altfel, poate în loc de 50,7% ar fi fost 60,7%
Chiar dacă au existat fraude, sau doar intenţii de fraudare a alegerilor, acestea nu au influenţat rezultatul acestora. Cei acre aruncă cu pietre în alegători, îi acuză de absenteism, acuza fraude de tot felul ar trebui să se gândească la faptul că vina este a lor. Nu au oferit o alternativă viabilă pentru alegători. Din această cauză unii condamnaţi s-au transformat în eroi şi au cucerit sufragiile.
Pe lângă toate acestea de vină suntem toţi cei care având altă opțiune nu am avut argumente suficiente pentru a schimba opţiunea electoratului prezent la urne şi pentru a scoate la vot pe cei ce au rămas acasă.
Deja România este văzută în lume o ţară care tolerează ilegalităţile. Ne mai mirăm de ce românii sunt priviţi cu suspiciune în lume!
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.