Inele de logodnă, algere cu cântec





Inele de logodnă
Ca să vă istorisesc o întâmplare ce a avut loc cu peste un an în urmă vreau să lămuresc mai întâi semnificaţia inelelor de logodnă şi a verighetelor într-o mică evaluare istorică a acestora.
Inelele ca semn de distincție a unei clase sociale este cunoscut încă din antichitate, din vremea Egiptului Antic. Inelul de logodnă și verigheta au apărut mult mai aproape de epoca modernă.
Obiceiul purtării unui inel de logodnă își are originile în Egiptul Antic unde inelul simboliza un cerc nesfârșit și spațiul din inel o poartă. Inele de logodnă care erau oferite femeii iubite de către bărbat au fost foarte cunoscute în vremurile romane, dar în Vest nu au fost cunoscute până în secolul 13. Romanii ofereau logodnicelor inele de logodnă care conțineau o cheie mică. Romanticii credeau că cheia este o cheie simbolică care protejează și are grijă de inima soțului. Totuși, cheia probabil era folosită pentru cuferele valoroase ale casei. În Europa, inelele de logodnă au fost cândva cunoscute ca inele inscripționate. Erau oferite ca o formă de promisiune a fidelității și dragostei.
Verigheta are o altă simbolistică mai angajantă. În timpul lui Plinius, verigheta era din fier, însă din primele secole ale Creștinismului, deja verigheta era din aur. Verigheta, inelul fără sfârşit, ca iubirea dintre miri, a fost şi a rămas, de-a lungul timpului, cea mai dragă bijuterie. Este simbolul unităţii şi al fidelităţii faţă de cel căruia i-ai jurat credinţă pentru toată viaţa. Asta e verigheta, care se şi dă: iubirea celuilalt către celălalt, adică iubirea nu are nici început, nici sfârşit.
Creștinii poartă verigheta ca simbol al credinței, al iubirii reciproce și al armoniei. Sfântul Isidor de Sevilla (cca 560-636), în celebra sa Etymologiae, scria că verigheta se așază pe inelarul stâng întrucât există o venă care ajunge de la inimă.
În Evul Mediu, verigheta era purtată, de preferință pe inelarul mâinii drepte. Abia începând din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, a început să fie purtată pe inelarul stâng. În Spania, cu excepția Cataloniei, în Grecia, Ungaria, Polonia, Regatul Unit, Federația Rusă, în țările nordice și în Germania, verigheta este purtată, de preferință, pe inelarul drept. În Țările de Jos, catolicii poartă verigheta pe inelarul stâng, iar protestanții pe inelarul mâinii drepte. În România, în Franța, Italia, verigheta este purtată, de preferință, pe inelarul mâinii stângi.
După ce am căutat să lămuresc pe scurt câteva aspecte asupra a ceea ce înseamnă inelul de logodnă și verigheta să vă povestesc o istorie interesantă ce a avut loc în urmă cu un an în familia prietenului meu George.
Inele de logodnă
Pe scurt este vorba de căsătoria fiului lui Marian. Băiatul de 26 de ani își găsise aleasa și dorea să îi ofere inima alături de un inel de logodnă frumos, delicat așa cum erau și cei doi tineri, la un preț rezonabil.
Nu spun că era prost băiatul, dar avea o meteahnă: era supus gândirii părintești fără inițiativă proprie. Așa a fost crescut. Aflându-mă în vizită la ei la ei, în perioada respectivă mi-am băgat nițel nasul în „afacerile lor”, mai ales că băiatul deja lucra și din punct de vedere financiar, era pe picioarele lui. Într-una din serile când eram la ei după ce tatăl băiatului respinsese cu îndărătnicie părerea acestuia, l-am văzut pe Marian cum a ieșit pe o tresă cu op lacrimă în colțul ochiului. Pentru că îl știam pe prietenul meu ca fiind căpos, fixist în ideile sale, dar totuși băiat bun, nici nu am încercat să îl conving că nu are dreptate.
Ușor am ieșit și eu pe terasă unde tânărul Marian suspina.
- De ce suspini Mariane?
- ……….şi un oftat adânc.
- Hai fi bărbat! Ia singur o decizie!
- Ce decizie să iau că orice îi arăt lui nu îi place!!!!
- Bănuiesc că tu te consulţi cu Deea (iubita lui) înainte de a-i prezenta propunerea tatălui tău.
- Sigur că da, dar şi ea s-a cam săturat!
- Mariane, cu riscul că tatăl tău se va supăra pe tine cumpără ce vă place vouă şi mergeţi înainte.
Parcă trezit din somn fuge în casă, ia laptopul şi vine pe terasă
- Uitaţi ce îmi place mie!…….îmi arată un frumos inel de logodnă pe site-ul www.e-ring.ro
- Nu îmi arăta mie. Îţi place, comandă.
Fremătând a făcut comanda online şi chiar în ziua când eu plecam de la ei a primit coletul. Când l-a desfăcut vedeam cum faţa lui George se înroşea, dar când a văzut cum arăta inelul a spus din toată inima:
- Parcă eu l-am comandat!!
După ce George s-a liniştit puţin din emoţie i-am spus că doar încăpăţânarea lui a propus tensiune în familia sa şi că a văzut cum judecata şi gustul celor tineri nu l-au dezamăgit.
Dat fiind că eram acolo, Marian m-a rugat să mai întârzii cu plecarea mea şi să merg a doua zi cu ai lui la logodnică pentru a-i cere oficial mâna. De voia, de nevoie, dar cu multă bucurie în suflet am acceptat cererea. Despre ce s-a întâmplat acolo şi alte poveşti, altă dată.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.