Dubrovnik-Inițiativa celor trei mări





Dubrovnik-Inițiativa celor trei mări. Între 25 și 26 august 2016 s-a desfășurat la Dubrovnik forumul: Consolidarea Europei : Conectarea dintre nord și sud (aveti programul reunoiunii). România a fost reprezentată de Secretarul de stat pentru afaceri europene Cristian Bădescu. Opinia acestuia o puteți citi aici Bădescu (MAE) a subliniat, la Forumul Dubrovnik, necesitatea unui angajament sporit al UE şi NATO pentru Marea Neagră. În afara articol presa română a ignorat forumul.
Iată și alte opinii alte altor participanți la această reuniune anuală.
Publicația online Novinite publică în ediția sa din 26 august acest articol :
Bulgaria solicită o cooperare consolidată pentru a stimula economiile din celor trei țări europene riverane al Marea Neragră
Bulgaria sprijină eforturile care vizează dezvoltarea și conectarea economiilor și infrastructurii din țările din Europa de Est de-a lungul axei nord-sud a declarat președintele Rosen Plevneliev la conferința internațională “Adriatica, Marea Baltică și Marea Neagră”,care a avut loc la Dubrovnik, Croația.
Cooperarea regională necesită sprijin politic în timp util și măsuri decisive pentru a face țările din Europa Centrală și de Est mai flexibile și mai competitive în cadrul Uniunii Europene, a mai spus Plevneliev la forum, potrivit unui comunicat de presă emis de biroul său joi.
Forumul din orașul de la marea Adriatică a reunit șefii de stat din Bulgaria, Lituania, Polonia, Slovenia, Ungaria și Croația, precum și oficiali guvernamentali din Austria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, România și Slovacia.
Trebuie căutate noi modalități eficiente de cooperare în energie, transporturi, comunicații digitale și comerț, în cazul în care țările de pe axa nord-sud doresc să trăiască într-o regiune stabilă și prosperă, și să aibă o voce puternică în UE, a adăugat Plevneliev.
Infrastructura subdezvoltată este un obstacol major în calea progresului economic al regiunii care leagă cele trei mări punerea în centrul politicii de cooperare regională cu privire la finalizarea proiectelor existente, precum și lansarea unora noi trebuind să fie fiind un obiectiv major
Dubrovnik-Inițiativa celor trei mări
Iată și opinia unei publicații croate online The Dubrovnik times
«Zona Adriatica, Marea Baltică și Marea Neagră este ”lifeline-ul” Europei și va fi nevoie de circa 50 de miliarde de euro pentru dezvoltarea sa viitoare», a declarat președintele croat Kolinda Grabar Kitarovic, la deschiderea Forumului Dubrovnik 2016 alături de colegul ei polonez Andrzej Duda joi, 25 august.
«Douăsprezece țări membre ale UE: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia învecinate cu cele trei mări au mari oportunități de a consolida cooperarea de care ar putea beneficia nu numai ele dar și întreaga Uniunea Europeană întreaga», a subliniat Grabar Kitarovic.
Ea a mentionat că din cauze istorice această zonă a rămas mult sub media europeană.
Dubrovnik-Inițiativa celor trei mări- reuniune destinată președinților. Iohannis lipsă la apel. Motiv Vacanta. sursa foto www.thedubrovniktimes.com
” Marea Adriatică-Baltică-Marea Neagră (BABS) este o regiune care reprezintă 28 la sută din teritoriul UE și 22 la sută din populația sa, dar face doar 10 la sută din PIB-ul UE. PIB-ul nominal pe cap de locuitor este în jur de 14.750 de euro, în medie, care reprezintă numai aproximativ 51 la suta din PIB-ul mediu nominal pe cap de locuitor în Uniunea Europeană “, a mai spus președintele croat.
Președinții care au participat la dezbatere la masa rotundă numită “Inițiativa celor trei mări” au adoptat o declarație care constituie un cadru politic pentru susținerea unor proiecte concrete menite să ajute Europa Centrală și de Est să se dezvolte la nivelul altor țări din UE.
” Inițiativa este una informală. Scopul său nu este separare de UE, ci de eliminare a diferențelor dintre membrii UE care s-au bucurat de beneficiile democrației, libertății și piața liberă de zeci de ani și cele care au aderat la UE mai târziu ”, a declarat Grabar-Kitarovic.
În cadrul conferinței de la Dubrovnik s-a discutat și despre provocările cu care se confruntă UE, cum ar ca Brexit, provocările globale, cum ar fi criza migrației, influența Rusiei în zonă.
E remarcat în cele două articole că ambele țări au avut participare la nivel înalt, la nivel de președinți de stat pe când România a trimis un secretar de stat. De aici apare și ideea că România, guvernul său și președenția nu sunt interesate de orice oportunități pot oferi reuniunile fie ele și zonale. Dar Klaus Johannis nu putea să își întrerupă vacanța! Lui îi place numai să apară în prejma granzilor lumii. Dar vorba românească spune: „pic cu pic se face stropul, strop cu strop se face plinul”
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.