Industria textila şi maşinăriile sale





Industria textilă a cunoscut de-a lungul timpului o serie de modificări şi îmbunătăţiri. Industria textilă modernă a început să se dezvolte în a doua jumătate a secolului XIX, parte a revoluţiei industriale, dar ea îşi are originea cu mult înainte.
Industria textila şi maşinăriile sale
Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor țesătorilor în Moldova, Muntenia și Transilvania. Abagiii, postăvarii, pâslarii și mătăsarii își deschid mici ateliere în care fac haine, covoare, pături și ștergare. Bumbac încep să cultive în anii 1700
Intre anii 1810 si 1840, industria textila a determinat dezvoltarea pieței naționale de fabricație. Această creștere a producției a creat o schimbare în metodele industriale, cum ar fi utilizarea de fabrici in detrimentul lucrului manual, realizat de familii, de obicei. Însă indiferent de gradul de industrializare, în producția de îmbrăcăminte au rămas de baza principalele aptitudini legate de atenție, răbdare, simt estetic, atenție distributiva dezvoltata pentru urmărirea mai multor sarcini etc. Astfel, marea majoritate a oamenilor care au lucrat in fabrici au fost femei.
Acestea sunt date istorice cunoscute, însă există şi alte date trăite de noi. Până nu demult oamenii de la ţară purtau haine ţesute şi cusute în casa din materiale naturale, dar acestea din ce în ce mai puţin, devenind de cele mai multe ori exponate în diferite muzee.
La începutul secolului XX au început să apară standardizarea produselor ceea ce a permis creşterea producţiei. Au fost inventate tot felul aparate care să ușureze munca şi să mărească productivitatea.
Dacă la început pentru călcarea confecţiilor se foloseau maşini de călcat cu cărbuni în ele, acum în fabricile de confecţii se găsesc mese de calcat care mai de care mai utile sporind la maxim productivitatea muncii.
Dar nu numai mesele de călcat sunt noi si moderne. Datorită standardizării se pot croi automat într-un interval foarte scurt sute de obiecte de îmbrăcăminte, se pot asambla, etc., intervenția omului fiind foarte mică în execuție.
Trebuie de avut în vedere ca de la clasicele bumbac, in, cânepă, lână s-a ajuns la materialele sintetice care sunt mai uşor de prelucrat cu maşinării moderne.
Începutul secolului XX aduce în atenţia industriei textile producerea fibrelor chimice. În 1910 American Viscose Company produce prima fibră de rayon în SUA.
În ultimul timp se pune tot mai mare accent pe revenirea la fibrele clasice care în milenii de folosinţă s-au dovedit mai practice şi mai rezistente.
Dacă prima fibră textilă are o sută şapte ani vechime, vă pot spune că inul a fost cunoscut şi întrebuinţat din anii 5000 î. Hr. când giulgiurile făcute faraonilor din Egipt erau din in.
Tot o vechime mare de milenii o au si bumbacul şi lâna (3000 î.Hr.) şi mătasea 2.600 î.Hr.
Vechimea mare a acestor fibre arată că sunt rezistente şi utile.
Noile fibre sintetice au fost folosite la început în mod intens, aşa că industria textilă s-a adaptat pentru a le prelucra cu aparate care să respecte caracteristicile fizico-chimice ale fiecărui tip de material.
În ultimul timp îmbrăcămintea de lux este confecționată din fibre naturale pentru multele avantaje ce le prezintă.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.